The Boss Baby: Cine-i şef acasă?

The Boss Baby: Cine-i şef acasă?

The Boss Baby m-a captivat încă de la primele imagini cu bebeluşul în costum şi cu aere de şef. Conflictul cu frățiorul mai mare şi o mulţime de situaţii ce vizează direct traiul alături de un copil mic şi tirania pe care o poate instala într-o gospodărie au fost pentru mine extrem de grăitoare. Trailer-ul a avut acelaşi efect de atracţie şi asupra copilului meu – deşi, sigur, din cu totul alte motive…

Noua animaţie a celor de la Dreamworks, ce se lansează la noi în acest week-end, este un amalgam de situaţii comice, numai bune de pus pe râs spectatorii. Însă filmul vine şi cu o poveste frumoasă, care, deşi în mare parte concentrată pe gaguri şi umor uşor, este, de fapt o istorie grozavă despre familie, copilărie şi… puterea imaginaţiei.

Este povestea lui Tim, un băieţel de 7 ani dintr-un oraş american, adoratul mamei şi al tatălui. Aceştia, în ciuda joburilor importante, îşi fac timp să se joace cu el, îl alintă şi îl tirimit la culcare în sunet de chitară, cântece de leagăn şi poveşti. Însă atunci când părinţii îl aduc acasă pe frăţiorul lui – un dubios bebeluş în costum şi cu o servietă în braţe – lumea lui Tim, plină de colorate expediţii, călătorii interstelare şi aventuri cu piraţi, capătă brusc nuanţe gri spre negre.

Scenariul cuprinde mai toate trucurile creative necesare implicării tale, ca spectator, în poveste. Este luat în considerare orice detaliu – palma pe care o dă bebe peste mâna mamei, după ce primeşte biberonul, felul în care se încruntă la Tim, secvenţele în slow-motion ce accentuează calibrul vorbelor rostite. Vizual, nu te plictiseşti nicio clipă. Scenele în care imaginaţia fantastică a lui Tim prinde viaţă au un design diferit, mai complex si colorat ori mai simplificat (secvenţele de „ninja” aduc, parcă, cu cele din Samurai Jack), în funcţie de încărcătura momentului.

Trailer-ul nu este un indicator suficient pentru cât de distractivă şi de reuşită este animaţia

Trebuie să ştiţi, însă, că trailer-ul nu este un indicator suficient pentru cât de distractivă şi de reuşită este animaţia. Odată ce Tim află secretul bebeluşului marcat cu şampila de „manager”, lucrurile se desfăşoară într-un ritm alert şi plin de momente incitante, dar şi de personaje ce completează perfect aventura frățească (cum este trupa de bebeluşi, pe care „super colosalul şi marele Bebe Şef” o convoacă şi care este formată din tripleţi, un posibil viitor luptător de sumo şi o inteligentă bebeluşă). Merg mână în mână firul narativ emoţionant, de dinamică familială, şi cel antrenant, al misiunii pe care Tim şi Bebe Şef trebuie să o ducă la bun sfârşit, o misiune ce are legătură cu dragostea tot mai mare a oamenilor pentru căţei în detrimentul celei pentru copii…

Drăgălăşenia este la ea acasă, la fel şi umorul stârnit de atitudinea plină de aere adulte a purtătorului de scutece. Rotunjimile ne asaltează, de la ochii mari ai bebeluşilor, sau corpurile lor mici şi îndesate, la figurile adorabililor căţeluşi care, deşi în teorie le sunt rivali, ajung să le fie de folos celor doi „eroi” cu părinţi comuni.

Familiară şi ilară va fi pentru adulţi atitudinea „office” a micului, dar determinatului Şef, cu gesturile caracteristice (seriozitatea, vorbitul la telefon, atenţia pentru costumaţie), dar şi situaţiile de la locul de muncă fantastic al acestuia, unde îşi doreşte să urce în rang pentru a primi „un birou pe colţ”, luxos, încăpător şi… „cu privelişte frumoasă”.

Villain-ul ocupă puţin din desfășurarea acţiunii şi nu are dimensiunile unui monstru de care cei mici se pot speria.

Cu ce vor rămâne copii şi ce îi va emoţiona pe adulţi

Situaţiile de familie abordate vor fi înţelese mai bine de copiii care au depăşit perioada grădinţei, însă şi pentru cei mai mici există momente frumoase – e vorba de legătura ce se creează între neobișnuitul bebe şi fratele său mai mare, ori Raiul Bebeluşilor, ca o explicaţie simplă şi „de poveste” a modului în care au apărut pe lume. Cei mai mari vor înţelege că iubirea părinţilor nu este limitată şi că a face echipă cu un frate sau o soră poate fi un lucru minunat şi unic.

Deşi extrem de vioaie şi plină de gaguri, povestea te prinde în corzi cu câteva scene extrem de emoţionante, în care simţi prin ce trece personajul principal şi parcă îţi vine să-i cânţi tu, pentru a-l înveseli, acel cântec de leagăn ce îi înfrumuseţa serile…

Unii spectatori vor simţi că retrăiesc clipele speciale ale copilăriei, iar părinţii îşi vor aminti momente dragi din viaţa alături de mititeii lor. Nu ai cum să nu te bucuri de mersul acţiunii, chiar dacă anticipezi, pe alocuri, care va fi deznodământul. Cu siguranţă cei mici vor fi stimulaţi de mesajul pozitiv al filmulului, ce îi învaţă să transforme într-o poveste frumoasă orice provocare şi le direcţioneză sentimentele spre un comportament altruist, axat pe ideea de familie şi de iubire din cadrul acesteia.

The Boss Baby reuşeşte, aşadar, să te prindă nu doar în vâltoare acţiunii, ci si a sentimentelor declanșate de aceasta. Sunt unele referinţe pe care numai adulţii le vor înţelege (ca scena în care apar zecile de clone ale lui Elvis şi în care auzim replici din hit-urile lui, perfect adaptate situaţiei) însă gagurile şi trimiterile la viaţa de copil – vomitatul mâncarii, exclamaţiile amuzante ("pipi, caca"), regăsirea jucăriei preferate, cursele pe bicicletă – vor fi primite cu mare încântare de către cei mici, pentru că le amintesc de unele clipe binecunoscute din viaţa lor.

Acţiunea este ţinută în priză de muzica lui Hans Zimmer (situaţiile tensionate sunt punctate mai ceva ca într-un film de Hitchcock), iar fiecare stare primeşte o sonoritate aparte – mai jucăuşă, ori de film cu spioni. Cântecul de leagăn preferat al micului Tim sigur va ajunge să fie fredonat de părinţii şi copiii din sală, iar pe final întreaga familie se va legăna, în cea mai bună stare de spirit posibilă, pe ritmurile melodiei lui Missy Hale – What he world needs now is Love…

Filmul este regizat de Tom McGrath (filmele Madagascar, Megamind). În versiunea nedublată veţi auzi voci celebre: Alec Baldwin este Bebe Şef, Lisa Kudrow şi Jimmy Kimmel sunt părinţii lui Tim, Steve Buscemi este villain-ul, Francis Francis, iar Tobey Maguire este vocea adultului Tim (naratorul). Pelicula are la bază cartea autoarei americane Marla Frazee.

Urmăreşte animaţia The Boss Baby: Cine-i şef acasă? subtitrat in limba romana

Lasa un comentariu mai jos cu parerea ta despre această animaţie

Comenteaza

Articole asemanatoare